Atena trebuie să ramburseze marţi 770 de milioane de euro Fondului Monetar Internaţional, iar ministrul de Finanţe, Ianis Varoufakis, spune că poate evita un default, o amânare a plăţilor. Grecia şi zona euro se află la începutul unei săptămâni de incertitudini, în timp ce miniştrii de finanţe din zona euro se pregătesc să raporteze un progres în vederea parafării unui acord cu guvernul lui Alexis Tsipras. Executivul de la Atena, aflat într-o gravă criză de lichidităţi, ar putea întâmpina însă greutăţi în a-şi îndeplini obligaţiile către FMI fără un acord cu creditorii, care ar trebui să-i aducă peste 7 miliarde de euro din ajutorul de urgenţă promis în schimbul reformelor.
În acest moment, datoria Greciei este în jur de 300 miliarde de euro. În acest an, Atena ar trebui să dea înapoi Fondului 12 miliarde euro, iar faţă de Banca Centrală Europeană are o plată de 3,5 miliarde euro programată pentru 20 iulie a.c. la atingerea maturităţii pentru titlurile de stat preluate pe bilanţ de instituţia de la Frankfurt.
“Der Spiegel” vorbeşte de un faliment iminent iar Troika, FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, şi-a imaginat deja trei scenarii negative în privinţa Greciei. La Bruxelles, miniştrii de finanţe din zona euro se reunesc luni din nou pentru a discuta situaţia Greciei. Cu toate acestea, donatorii au puţine speranţe. În acest sens ies la iveală simulările cu care joacă în prezent experţii troicii. Scenariul pozitiv este acela că Atena îşi va asuma toate obligaţiile sale, adică va începe reformele fiscale, de pe piaţa muncii, şi în felul acesta va primi ajutorul acela de 7 miliarde de euro. Primul scenariu negativ presupune o supraestimare a rezervelor financiare ale grecilor iar al doilea scenariu negativ are în vedere lipsa de interes a Atenei de a pune în aplicare reformele. În scenariul trei, Troika se bazează pe faptul că guvernul grec este complet necooperant. În acest caz, Atena va introduce o monedă paralelă cu care va plăti pensiile şi salariile.
Într-o încercare disperată de a strânge fonduri, Guvernul a cerut tuturor autorităţilor locale şi regionale precum şi organismelor publice să predea numerarul al banca centrală. Dar unii au sfidat ordinul şi Atenei i-a fost greu să adune 2,5 miliarde de euro.
Varoufakis a făcut un turneu prin capitalele europene pentru a-i convinge pe diplomaţi să ţină partea Greciei. Vicepremierul s-a văzut cu şeful Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, iar Tsipras, între timp, i-a telefonat preşedintelui francez, François Hollande, şi a vorbit de mai multe ori cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. De asemenea, el a vorbit cu preşedintele rus, Vladimir Putin, în ceea ce părea a fi o ultimă opţiune în cazul în care Grecia ar fi forţată să iasă din zona euro. Kremlinul a confirmat că este gata să furnizeze finanţare societăţilor greceşti implicate în construcţia gazoductului Turkish Stream, care va lega Rusia de Turcia prin Marea Neagră şi va continua în Grecia şi mai departe în Europa.
Discuţiile cu creditorii au în vedere liberalizarea economiei Greciei. Partea greacă a afirmat că va face concesii în privinţa armonizării cotelor de TVA, îmbunătăţirea colectării taxelor şi repornirea programului privatizărilor, în prezent blocat. Dar Tsipras şi miniştrii săi au tras o linie roşie în ceea ce priveşte pensiile şi dereglementarea pieţei muncii, deşi premierul a dat de înţeles săptămâna trecută că este gata să discute despre ambele probleme. Pentru creditori aproape nimic nu este clar. “O mulţime de probleme trebuie să fie rezolvate, trebuie să fie aprofundat mai mult, cu mai multe detalii", a declarat Jeroen Dijsselbloem, ministrul olandez de Finanţe, care va prezida şedinţa de luni de la Bruxelles. Omologul său din Austria, Hans Jörg Schelling, a fost mai tranşant: “Nu s-a aplicat nicio soluţie raţională”.
Ziua de mâine reprezintă un mare obstacol pentru Grecia, dar marea provocare va fi la vară, atunci când ajung la maturitate împrumuturi în valoare de aproape 7 miliarde de euro. Dacă plăţile vor fi incomplete pentru Banca Centrală Europeană, nu ar fi numai o undă de şoc pentru sistemul bancar european, dar însăşi credibilitatea băncii centrale ar putea fi pusă la îndoială în pieţele internaţionale. Este un scenariu pe care oficialii de la Frankfurt vor să îl evite cu orice preţ.
